Răsfoiți articol Kurt Adler Kurt Alder
Alder, Kurt (1902-1958) a fost un chimist german care, împreună cu Otto Diels, conceput reacția Diels-Alder, un proces pentru a sintetiza organic compuși. Sinteza chimica presupune combinarea de elemente și compuși pentru a duplica substanțele de origine naturală sau pentru a produce compusi care nu au loc în mod natural. Metoda de sinteză conceput de arin si Diels-au dovedit a fi valoroase într-o varietate largă de aplicații comerciale. Cei doi oameni de stiinta au raportat prima reacție, sau sinteza dienă, în 1928 și a continuat să împărtășească Premiul Nobel pentru chimie în 1950 pentru munca lor.
Sinteza conține o dienă, un tip de hidrocarbură cu doi dublă carbon obligațiuni, și un dienofil, o hidrocarbură "iubitoare diena" cu o legătură dublă. Când acești doi compuși sunt unite, ele creează un compus cu ciclic atomi aranjate într-un inel. În unele cazuri, compusul ciclic este strâns legată de cele care apar în natură și este o bază pentru produse, cum ar fi drogurile și coloranți. Reacția este de asemenea important în fabricarea de materiale plastice și cauciuc si din procesele petrochimice.
Alder petrecut primii ani într-o zonă industrializată de Silezia Superioară, dar la sfârșitul primului război mondial (1914-1918), familia sa mutat la Berlin. Arin studiat chimia la Universitatea din Berlin si la Universitatea din Kiel, unde a primit titlul de doctor Studii în 1926. Diels Alder supravegheat disertație lui, și cei doi chimisti colaborat în laborator. La sfârșitul anilor 1920, arin efectuat studii care au aratat stereochimice care are loc configurarea dublu-bond într-o reacție Diels-Alder. Stereochimie este studiul de aranjamentul atomilor în molecule.
În 1930, a devenit un cititor Alder chimie la Kiel și în 1934, un profesor. El a părăsit lumea academică în 1936 să-și petreacă patru ani ca director de cercetare la IG Farbenindustrie. In acest timp, el a studiat procesele pentru a produce cauciuc sintetic. În 1940, el a acceptat un post de profesor de chimie si director al Institutului chimice de la Universitatea din Köln, unde a rămas până la moartea sa în 1958.