Dunning, John Ray

Dunning, John Ray (1907-1975) a fost un fizician american a cărui activitate în 1930 și 1940 a ajutat pune bazele pentru utilizarea practică a energiei nucleare. El a ajutat dovedi ca bombardarea uraniului U-235 cu neutroni se deplasează încet poate porni de fisiune, un proces fundamental in producerea de energie nucleară.

Dunning a fost născut în Shelby, Nebraska, în 1907. A absolvit Universitatea Nebraska Wesleyan în 1929 și primit titlul de doctor Studii de la Universitatea Columbia din 1934. Dunning a început să predea fizica la Universitatea Columbia din 1933.

În timpul al doilea război mondial (1939 - 1945), Dunning a fost implicat în Proiectul Manhattan, proiectul TopSecret Guvernului Statelor Unite de a construi prima bombă atomică. Cu colegii sai de la Universitatea Columbia, a demonstrat că U-235, un izotop de uraniu, se poate face sa se supuna fisiune (despicare), atunci când a lovit de neutroni în mișcare lentă. Când U-235 este împărțit, se elibereaza energie. O serie continuă de astfel de fisiuni, numit o reacție în lanț, produce energia utilizată în bombe atomice și centrale nucleare.

Pentru a proiectului, Dunning regizat de cercetare in producerea-o formă pură de U-235. În starea sa naturală, U-235 se găsește în combinație cu o altă formă de uraniu, U-238. Dunning folosit un proces numit difuzie gazoasă pentru a separa U-235 de la U-238. El si echipa sa a vizat o compus gaz care conține ambele forme de uraniu la o barieră cu filtre foarte fine. Moleculele care conțin mai ușoare U-235 atomi de mișcat mai repede și au trecut mai usor prin filtrele de decat cele cu U-238. După repetarea acestui proces de mai multe ori, Dunning si echipa sa constatat acestea ar putea separa o cantitate utilă de U-235 din compusul. Procesul a fost folosit pentru a produce U-235 pentru bombe atomice.

Dunning a servit ca decan al Școlii de Inginerie Columbia de la 1950 până la 1969. De-a lungul carierei sale, a lucrat pentru a educa publicul privind energia nucleară și provocările folosind-o.